Probabil s-au auzit unele zvonuri privind emisiunea auto. Ceva de genul moarta in fasa. Ca daca nu ai contracte cu dealerii auto, nu poti sa o faci. Ceea ce e normal. Dar, doar pe de-o parte si adevarat. Sa va explic.

1. Pentru cineva incepator asa cum sunt eu in acest domeniu, faci teste cu masini doar daca dealerul face un contract cu tine. Dar asta implica si altceva… o relatie de subordonare intre tine si el. Vom denumi in continuare EL = dealer auto. Deci, nu poti nici sa spui ceva de rau, pentru ca el te plateste. Deci, s-a zis cu subiectivismul. Toate masinile sunt frumoase, ieftine, fiabile, cu costuri mici de intretinere si conditii avantajoase de creditare. Ei bine, nu e asa. Dar tu, datorita contractului, nu poti spune astea. Evidentiezi partile frumoase si te faci ca le uiti pe celelalte.

2. La BBC, baietii aia care au inventat mai multe chestii in televiziune printre care si transmisiunile in direct a partidelor de fotbal, au o emisiune… TOP GEAR. Pentru cunoscatori, e un etalon al emisiunilor auto. Si o fac demult. Am fost la Geneva si surpriza, sau poate nu, NU ERAU ACOLO. Cel mai mare salon auto nu a fost vizitat de Jeremy Clarkson si Richard Hammond. De ce? Pentru ca nu ii intereseaza asa ceva. Ei testeaza masini. Si acest lucru nu se poate face la un salon auto. Acolo doar pozezi o masina care sta pe un podium. Dar sa nu credeti ca imi pare rau ca am facut asta 2 zile. E ca la fotbal. Un arbitru nu sta in hotelul vreunui presedinte de club, ca sa nu ia spaga. 

3. Am aflat totusi ca putem testa masini si fara sa avem contracte. De fapt e ilegal sa ai reclame la ei pentru ca intervine conflictul de interese. Nu? Asa ca, am aflat ca avem si parghia necesara pentru a testa masinile. O sa va explic chestia asta ceva mai tarziu. Iar pentru cei carora le-a placut prima emisiune… va promit ca nu se va termina prea curand.

Am trecut si peste debut. Fara emotii din partea mea. De ce? Pentru ca deocamdata nu am fost implicat activ. Doar la stiri. Dar, aici nu s-au schimbat prea multe. Au fost schimbari cand am venit. Iar lucrurile au intrat pe fagas normal. Si de atunci doar ne-am imbunatatit. Evident, suntem mai buni acum. Asa ca redactie vorbind. 

Dar a inceput grila noua. Mici probleme, prezentatori care abuzeaza de strigate dimineata. Si a venit ora 13. Primul jurnal in nou format. Iar ca imagine a fost ceva deosebit. Sper sa o tinem tot asa.

Emotiile pentru mine vor incepe duminica, dar mai bine zis miercuri. De ce duminica… atunci va fi prima editie a ROAD TEST – ului. emisiunea auto. Noua emisiune auto.

Si in cele ce urmeaza vreau sa va prezint genericul. Sper ca va place.

Va astept in fiecare saptamana la o jumatate de ora de noutati si masini noi, testate de subsemnatul si sper ca in viitor, lucrurile prezentate sa fie cat se poate de obiective dar in acelasi timp subiective. Veti intelege voi la momentul respectiv.

Mergeam azi spre redactie cu mina unui om care abia incepe saptamana. De ce? Ma intrebam ce zi e. Mi-am dar seama ca e vineri. Nu intelegeam de ce credeam ca e luni. Sau orice alta zi, numai vineri nu. De ce? 

Una din explicatii ar fi ca ieri am fost la tara. La mosie, la livada, cum vreti voi sa ii spuneti. M-am apucat de taiat lemne, de curatat pomi, de dat foc la gunoaie. Mi-am pus la contributie toata priceperea mea. Si am transpirat. Am fost urmarit indeaproape de Lara. Pentru cine nu stie, ciobanescul meu. Si intotdeauna cand vii de la tara, am impresia ca e sambata sau duminica. Deci a doua zi, mergi la servici inevitabil.

A doua explicatie ar fi… sunt de serviciu. Adica lucrez. Deci ce importanta are ca maine e sambata sau duminica. Lucrez. E bine, chestia asta o fac de cand a inceput returul. Impreuna cu FC Bihor peste tot. Mai ratez cateodata. Exact… am ratat 3 meciuri sezonul asta. 2 cand am fost in Spania si unul saptamana trecuta, cand Bihoru a avut meci la Mioveni, iar la ora 6 PM aveam un meci de baschet de comentat.

Dar, astept sa vina vara, sa se termine campionatul. Poate atunci o sa am timp liber. Poate.

A inceput de ieri sa cada cate’un fulg, acum a stat. Vi se pare deja vu ?

E enervant ce se intampla. Sa nu ma intelegeti gresit. Primul gand care mi-a strabatut neuronul bolnav de azi-noapte a fost: Daca aici ninge, iti dai seama ce e la Arieseni? Imi place albul pe strazi, copaci, pe haine si pe par, imi place si mai mult traficul din oras cand stratul alb acopera asfaltul. Pe langa faptul ca toti isi aduc aminte ca au permis si chiar si masina in fata blocului, toata lumea se muta la volan. Viteza cu care se deplaseaza nu depaseste mersul unuia care se grabeste cand stie ca a intarziat la servici. Toti cei care vara isi flutura parul in vant sau fac “liniute” pe Dacia sau Nufarul, acum sunt bieti mielusei care schimba in viteza a doua doar cand sunt claxonati.

Am mers pe jos la serviciu in dimineata asta, e deja un obicei indiferent ca dorm in Cantemir sau pe Dacia, un obicei ce il practic deja de 2 saptamani si am fost acostat de Adi. Imi zice: Asta e zapada mielilor. Stau si cujet, nu se poate. Mai sunt 3 saptamani pana la Paste, 2 pana la Flori. Nu are cum. Si ma apuca un ras. Zapada mieilor pe care mi-o aminteam eu, era asa de ochii lumii. Dura cam 20 de minute si trebuia sa ai ochi foarte buni sa o vezi. Acum e ninsoare in toata regula. Sper sa tina pana la vara. Glumesc acum. Macar pana in mai.

Încep lucrurile să se mişte. TVS va avea o nouă faţă. Evident şi un nou spate. Şi aici mă refer la toţi oameni din spatele camerelor, mixerelor si butoanelor. Am adus în discuţie acest subiect, pentru ca e ceva care mă implică şi pe mine. Se începe sau se continuă o emisiune. Auto. Road test se va numi şi va fi prezentată de subsemnatul. Nu ca m-aş pricepe foarte mult la maşini, după cum ar zice tata. Care vede în mine un antitalent la mecanică. Dar sunt dispus să învăţ. Am început să fac deosebire între cuzineţi şi planetare. Dar emisiunea se va referi şi la acest lucru. Sper să fac o emisiune care sa atragă. Evident, faptul că la Geneva s-au filmat 7 casete – mulţumesc domnule Laboş – aş putea face 10 emisiuni de câte juma de oră. Dar… nu voi abuza de acest lucru. Sper ca în final să apuc să capturez şi să le pun pe dvd-uri. Şi cel puţin să le pun în ordine.

Şi pentru ca mi-am adus aminte de Geneva, mi-am adus aminte de Laguna. Laguna albastră sau albă. Depinde pe care o vreţi. Cea albastră, urmaşa celei verzi. BH – 07 – EIG. Maşina mea de suflet. Prima mea maşină. Laguna pe care nu o voi uita niciodată.

 

Şi mai este o Laguna. Una alba. Una care se îndreaptă încet, încet spre mine. Ea încă nu ştie. Eu văd acest lucru. 

Vise, vise, dar care sper sa devina realitate.

Poate ca unii stiti, iar altii veti afla in randurile urmatoare… am fost in Elvetia. De ce ? Ciocolata, lapte, ceasuri, banci. Sunt o multime de lucruri care iti vin in minte cand spui Elvetia. Dar nu, eu am fost pentru altceva. Nu ca aveam bani in buzunar de ma scoteau afara din casa ci sa vad masini. Cele mai noi masini. Cele mai multe masini. Prototipuri, eco, blue motion, EcoBooster, F1, WRC, GT3, sedan, family. Orice.

Am descoperit Salonul Auto International de la Geneva in toata splendoarea lui. O expozitie impresionata a vehiculelor pe 4 roti. Artisti care “tuneaza” masini. Si aici nu ma refer la aia care pun neoane, trag un chip pe capota si gata… masina e tunata. =)). Nu. E vorba de artisti. Daca va vine sa credeti… exista Bugatti tunningat.

Apropo… masina aia din fabrica te costa cam 1,5 milioane de euro… si o mai si tunningezi ?!?!?!

Multe masini, care mai de care. Am ramas impresionat de caii putere, de linii, de retusuri, de atentia la detalii. Dar mai ales am fost mandru ca sunt roman, si Dacia a lasat o impresie destul de buna. Serios !

Voi reveni in zilele urmatoare si cu alte impresii. Cu alte poze. Cu alte comentarii. Daca vreti sa aflati ceva… intrebati.

Am ramas socat de moartea lui Marian Cozma. Violenta, cruzimea si sadismul celor 3 impunsaturi de cutit au socat o intreaga lume. De ce? Zilnic la stirile de la ora 5 vezi cate o crima, un viol, un accident. Si totusi le privim destul de indiferent. Iti spui in sinea ta, si ce daca, sunt in Moldova, nu e la mine in cartier, nu ma afecteza.

Pe Cozma l-am cunoscut. E mult lucru spus, cunoscut. I-am luat un interviu dupa un meci al Romaniei in Sala sporturilor. Tin minte ca i-am spus lui Dragan ca Oradea nu are in lot baschetbalisti la fel de inalti ca Pasarila. Nu tin minte multe din acel interviu, dar stiu ca am stat de vorba cu el.

Si alti sportivi s-au stins tot violent, dar parca nu asa. Accidentul in care a murit Alexe  a fost groaznic. Insa aici e vorba de crima. Cu premeditare ar spune specialistii.

Totusi nu imi explic cum un handbalist de 115 kg si 2,11 metri, impreuna cu alti colegi au fost facuti franjuri. A fost o reglare de conturi, zic eu. Pentru ca Marian era cunoscut in Veszprem, nu aveai cum sa-l confunzi.

De ce? Ramane intrebarea la care desi vom gasi raspunsul nu vom reusi sa schimbam ceva. Plangem oameni care devin importanti abia dupa ce nu mai sunt printre noi. A refuzat nationala si pe vremea lui Ivanescu si acum dupa mondialul din Croatia. Inca un amanunt, a mai fost injunghiat si in urma cu cativa ani.

Si totusi… vendetta, reglare de conturi, confuzie, altercatie, alcool…

MARIAN NU TREBUIA SA MOARA !

O prima zi nebuna. Cred ca e singurul cuvant care poate caracteriza ziua de azi. Cu toata schimbarea, cu noutatea, alta redactie, alt stil, alt… ceva… Si totusi… Am aflat ca sunt persoane care pot sa face lucruri pe care nu le credem in stare sa le faca. Sunt unii oameni care isi aduc aminte de unde au plecat. Nu pentru ca ii apuca nostalgia, ci pentru ca sunt nevoiti.

La TVS, am inceput a doua oara. Vad oameni care nu ma vad cu ochi buni. Sunt fosti colegi care s-au vazut scosi din ecuatie. Si pe cine sa acuze ? Pe noii veniti. Indiferent ca se numesc Cristea, Costea, Fofiu sau Mudura. Suntem toti in acelasi Labos, cum ar zice unii. Trebuie sa se inteleaga un singur lucru, si printre ei ma numar si eu. Este nevoie de timp. Nevoie de rabdare, de adaptare. E un sistem nou pentru cei care au ramas, un sistem pe care vrem sa il imbunatatim pentru cei care am venit din TTV.

Poate ca intr-un final toata lumea a avut de castigat. La TTV a ramas cine trebuie, la TVS au venit ceilalti.

Dar in acelasi timp am si certitudinea ca cineva a pierdut. Calculele se fac la sfarsit. Sau la cincinal. Cel pe care il implineam in 20 martie. Dar nu a fost sa fie.

S-a mai incheiat un episod in viata mea. Un episod care atunci cand a inceput am crezut ca va avea un cu totul alt final. M-am inselat. A cata oara ?!?!? Stii cum se spune. Daca ma inseli prima data, e vina ta. Daca ma mai inseli o data, e vina mea. Mi-am dat seama ca uneori lucrurile sunt mai balcanice decat vrem sa credem. Ca unele nepotisme sunt atat de inradacinate incat nimic nu le poate dezbina. Mai sunt unele polite de platit, unele DDA-uri de acordat cui trebuie.

Mai trebuie spus ca in urma cu un an aveam ceva de demonstrat. Niste meciuri de comentat pentru N24. Poate m-am facut de ras, poate nu. Am avut cea mai slaba transmisie dintre toate televiziunile, dar pentru noi era ce puteam noi scoate mai bine. In toamna anului trecut am transmis doar 2 (doua) meciuri. Pentru TTV. De ce ? S-a decis ca populara e mult mai importanta. Corect, atata vreme cat aduce 14 mii de lei intr-o saptamana. Bugetul de publicitate a restului emisiunilor. Care pe atunci mai erau cateva. Oricum, se vinde asa cum se cere. Prietenii stiu de ce.

Am decis sa plec. Am decis sa incep din nou. Poate nu de la zero. Dar cu un nou ideal. Cu noi oportunitati.

Un simplu interviu intr-un ziar electronic mi-a dat peste cap bioritmul. Un bioritm impus de anumite persoane. Nu a fost prima data cand mi-am dat demisia. Prima reactie a patronatului a fost aceeasi de fiecare data: INDIFERENTA. Numai ca acum, lucrurile au luat o intorsatura mai mult decat neasteptata. De ce ? Pentru ca Adi Labos si-a dat demisia cu o saptamana inaintea mea si istoria a fost acceasi. Nepasare. Luni am facut si eu acelasi lucru. Prima impresie a fost aceeasi, numai ca au trecut 24 de ore, iar lucrurile au inceput sa se precipite. Nu stiu de ce. Datorita interviului in care se presupunea ca merg la TVS sau si-au dat seama ca au nevoie de mine. Aaaaaaaaaaaaaa, nu cred, vorba cuiva: “E plin cimitirul de oameni de neinlocuit!”

 Si in timp ce imi contemplam activitatea din ultimii 5 ani, mi-am adus aminte de o multime de lucruri.

Televiziunea Transilvania a pornit ca din pusca. Un colectiv tanar, ambitios si dornic sa arate ca se poate mai mult decat oferea TVS-ul in urma cu 5 ani. Da, au trecut aproape 5 ani, dar aproape ca s-a ales praful. Poate ca ar trebui sa ne amintim cate emisiuni aveam la inceput si cate au aparut dupa aceea. Nu vreau sa uit vreuna, dar sa ma ierte cei care isi aduc mai bine aminte. Oradea in direct (Dacin si Bunoiu, dupa care a venit si Sotir), Oameni ca noi – transformat ulterior in Oameni pur si simplu (Bacila), emisiunea in limba maghiara a Evei Horosnyi  – Hagato (sper ca am scris bine), La obiect (cine tine minte ca prima a fost prezentata de Bacila, dupa care de Mirela Vasadi si apoi de Tavi Haragos), Arena (cu subsemnatul la timona), Vocea strazii, Prodomo (Bacila si Roxin), Artstile, Dublu Click, Cota de piata (din nou subsemnatul si Bunoiu), Femina, Automania (Cosmina Vidican, Oana Mudura si Dacin), Satul bihorean (Szomoru Edina), meciuri in direct, muzica populara… Si cate si mai cate. Promovari in draci (mai ales pe vremea Monicai Rusu), fluturasi pe strada, concerte de 1 an, 2 ani, bradul si cozonacul de Sarbatorile de iarna.

Iar acum, dupa aproape 5 ani, totul s-a transformat in TVR dinainte de ‘89. 4 ore de program, 2 jurnale si 2 emisiuni pe acelasi format. Si inca ceva, totul cu un singur reporter si 3 cameramani.

Multa lume din Transi isi indreapta pasii spre brancoveanu 14. De ce ? Nu stiu. Asta pentru ca acolo a venit cineva nou, cu un suflu nou, Oana Mudura. Iar primul lucru pe care l-a facut a fost sa il aconteze pe Adi Labos. Cel mai inspirat lucru pe care il putea face. Pentru ca ideea le-a suras si altora. Brusc si dintr-o data au fost acontati Florina Fofiu, Rezmuves Robert, Emil Costea si probabil Bogdan Costea. Iar la TVS mai sunt o gramada care au facut istorie in “transi”, Takacs, Chisvasi, Szomoru.

Mai tineti minte ca Ioanitoaia si Tolontan au creat un ziar celebru, care a rupt tot si a desfiintat concurenta, Prosport. Se batea cu Gazeta si cu Sportul Romanesc. Ultimul avea sa dispara, iar lupta s-a redus la doar doua combatante. Gazeta avea de partea ei traditia, in timp ce Prosport avea inventivitatea, surpriza. Dar cea mai mare surpriza a fost mutarea in bloc a celor de la Prosport la Gazeta. Iar acum acest lucru se poate extrapola la ceea ce se intampla in Oradea in tv.

Mutarile de mase de la o tv la alta s-au facut ultima data in urma cu 5 ani. Cand Televiziunea Transilvania a acontat cam tot ce era mai bun de la toate televiziunile locale. Evident cea mai mare populatie a venit de la tvs, iar Florin Ardelean nu mai stia cum sa isi opreasca o mana de oameni cu care sa lucreze. Am avut si eu placerea de a lucra cu el si mi-am dat seama ca nu calitatea profesionala conta ci cantitatea informatiilor difuzate. Nu avea importanta ca nu ai imagini atata vreme cat le primeai de la Antena 1. Degeaba isi dadea demisia Titi Dumitriu daca era filmata o stire de la gradinita 128.

Viata merge inainte. Nu ai cum sa nu privesti inapoi. Trebuie sa stii de unde pleci ca sa stii unde vrei sa ajungi. Timpul le va rezolva pe toate si ne va spune daca am luat cele mai bune decizii. Daca nu, vom adopta pozitia ghiocel, capu plecat, strangem din dinti si vom incerca altceva. Totul depinde de tine.